În cel mai bun caz, mărul pe care îl găsim la supermarket e vechi de cel puțin 11 luni. Un măr vechi de 11 luni e secat de antioxidanți și vitamine.

Structura fizică a alimentelor e complexă și se schimbă în timpul digestiei, având consecințe asupra felului în care nutrienții și componentele bioactive sunt eliberate in corp. Sursele de proveniență sunt esențiale în privința alimentelor naturale iar ingredientele sunt un factor decisiv în privința alegerii unui produs de masă.

Oare câte companii din industria alimentară de masă au primit feedback pentru efectele pe care produsele lor le-ar putea avea asupra consumatorilor? Sunt prea puțini care își asumă responsabilitatea de a măsura consecințe la nivel fiziologic, cu excepția cazurilor în care nu pot fi ascunse sub preș.

Cazul Nutella, crema de ciocolată prezentată ca aliment sănătos pentru un mic dejun perfect, e poate unul dintre cele mai relevante din ultima vreme. Nutella, încă de la începuturi un produs de masă, a influențat substanțial modul în care percepem ciocolata. A propulsat-o de la desert în doze mici la necesar pentru sănătate, vitalitate, factorul “cool” în universul mâncărurilor.

Odată cu Nutella, conceptul de product placement a dobândit altă valoare. Crema de ciocolată a devenit un standard al oamenilor care nu doar țin pasul cu vremurile ci construiesc conținut, doar pentru că mănâncă Nutella. Crema a apărut în filme cult, sitcom-uri, articole în Vice, meme-uri, feed-urile noastre social media.

După scandalul mediatic, sprâncenele au început să se ridice iar întrebător la adresa produselor de masă prezentate ca alimente sănătoase și problematica eticii în publicitate a fost reașezată la masa dialogului.

Deși încă proaspăt și primit cu oarecare rezerve la noi, curentul alternativ al alimentelor sănătoase are o bază solidă, care nu poate fi cu ușurință clătinată. În era internetului, startup-urile comunică transparent, documentat, în urma căutării de adevăruri în privința nutriției iar prin adevăr, valențele comerciale capătă substanță.

Un start-up nu și-ar permite niciodată să își mintă clienții. Ar fi un pas către începutul sfârșitului. Mai mult, domeniile noi de business din zona alimentației acoperă două aspecte foarte importante: inovația sau, la polul opus, întoarcerea la natură prin alimente absolut neprihănite, crescute sub ochii noștri și livrate în forma lor naturală, către noi.

Apropo de inovație, Mary Elisabeth Lease, una dintre figurile emblematice ale curentului sufragette, spunea că pe la începutul anilor ‘90 vom ajunge să mâncăm numai hrană cu elemente nutriționale sintetizate, pentru că femeile trebuie eliberate de povara gătitului.

Sună aproape scandalos și frivol, însă ideea începe să se materializeze.

Vorbea cu exactitate de un soi de pastile cu ingrediente compacte, care ne-ar potoli foamea și ne-ar da tot ce avem nevoie să supraviețuim. În societățile supra-dezvoltate deja există companii care se ocupă cu tehnologia mâncării, nu cu procesarea sa, și propun substitute la plic pentru mesele integrale pe care acum le alegem zilnic. Unii dintre noi sunt deja familiarizați cu pudre proteice sau shake-uri nutriționale, însă povestea merge mai departe cu lichide sau prafuri la plic care conțin un întreg complex de vitamine, uleiuri esențiale, Omega3, Omega6 și alte elemente pe care foarte puține alimente le au în componență. Ambronite, de exemplu, se prezintă ca “meal protein shake replacement”.Un lichid care se prepară în câteva minute și care conține toate vitaminele și nutrienții pe care ar trebui să le asimilăm în timpul mesei.

În 2050 vom ajunge să fim deja 9,7 bilioane de suflete, iar problema hranei e una reală, cu atât mai mult cu cât industria cărnii se face vinovată de mai mult de 40% din nivelul de poluare la nivel global. O serie de startup-uri care iau această perspectivă în serios, s-au gândit deja la soluții: proteina vegetală. Discuția a fost deschisă la un summit Google Alphabet, unde s-a vorbit despre tehnologia emergentă a “cărnii curate” . În ultimii cinci ani, alternativele alimentare la produsele din carne au câștigat investiții de sute de milioane de dolari și au fost sprijinite de cele mai luminate minți ale lumii. Bill Gates, Sergey Brin și Marc Benioff (co-fondatorii Twitter) deja investesc în tehnologia viitorului, care ar înlocui integral produsele din carne cu proteină vegetală.

Beyond Meat, Impossible Foods și Garden Protein International sunt trei dintre cele mai puternice exemple de organizații care se ocupă cu alternative la fel de savuroase ca proteina animală.

Mâncarea compactă, bazată pe ingrediente de laborator, proteina vegetală în forme pe care le cunoaștem doar din carne sau prânzurile lichide sunt o alternativă care funcționează.

N-am ajuns încă să înlocuim felurile de mâncare cu lichide sau praf și nici carnea cu proteină vegetală,  însă de la era Tang și prânzul cosmonauților încoace, ideile sunt încă valorificate.

Startup-urile înțeleg golurile din piețele la care aderă și le acoperă cu modele viabile. Sunt disruptive. Rup barierele tradiției impusă de capital și cu resurse mai degrabă creative decât financiare, construiesc viitorul.

Piețele clasice se mută pe internet iar inovația înseamnă și sacoșa de la piață livrată la ușa apartamentului, cu promisiunea unui produs care da, se strică la frigider, pentru că trebuie mâncat proaspăt și nu depozitat pentru eternitate. Legume Fericite, Tomatina, Cosul de Legume, Legume de Țară și Platferma găzduiesc local exemple de piețe online, care asigură toată transparența cu care un produs sănătos ar trebui să ne bucure.

Noile modele de business sunt ancorate într-un prezent care se scurge rapid, eficientizat la maxim, și se concentrează pe un viitor mai sănătos, unde informația e la putere nu doar pentru că există, ci pentru că poate fi filtrată și valorificată. Rezultat: asumarea unui produs care promite calitate, adaptabilitate la lumea pe repede inainte, sănătate.

Eficiența nu e singurul avantaj pe care afacerile din domeniul alimentar mizează. Rafinamentul e un atribut de valoare pe care foarte mulți pasionați, jurnaliști culinari, designeri, creatori de gust, îl scot în evidență. Critica jurnalistică din jurul mâncării n-a fost niciodată mai populară ca acum. Restaurantele propun profile noi și se axează pe combinații de gusturi despre care abia acum aflăm.

Mâncarea evoluează de la hrană eficientă cu aport nutrițional optim la arta gustului și a combinațiilor care aduc plăcere și savoare. Noile industrii alimentare ne ajută să înțelegem mâncarea, nu doar să o alegem după o reclamă strategic poziționată sau după rafturile de supermarket care ne cer reacții sub impuls.

Surse: 

http://www.bbc.com/future/story/20120221-food-pills-a-staple-of-sci-fi

https://www.theguardian.com/global-development/2012/jan/22/future-of-food-john-vidal

http://www.ifr.ac.uk/

http://www.wired.com